Acum vreo săptămînă, deputata PDL Raluca Turcan a făcut o declaraţie năucitoare. Acuzînd „extremismul” grevei parlamentare a opoziţiei, ea a declarat că „Puterea ar trebui să apeleze la măsuri extreme, dure” aşa încît „poate că îi va determina pe reprezentanţii opoziţiei de aspectul extrem de negativ al acestui demers pe care ei îl fac”. De exemplu, a comandat Raluca Turcan represaliile, ar putea fi vorba de „înlocuirea tuturor preşedinţilor de comisii sau a celor care mai deţin funcţii în comisiile din Parlament, pentru că nu poţi să stai acasă, să primeşti bani publici, să mai deţii şi o funcţie pe care să nu o onorezi”. Şi mai mult decît atît şi-a continuat ea ameninţarea: „să nu uităm că există şi un algoritm politic în baza căruia sunt numite persoane în dinferite instituţii aflate sub control parlamentar. Dacă opoziţiua continuă să stea acasă, pentru ce să funcţioneze acest algoritm, pentru lenevie de lux?”.
Din păcate, în ciuda vîrstei fragede, gîndirea politică a Ralucăi Turcan s-a inspirat de directivele propagandei de dinainte de 1989. Atunci celor care imigrau li se scoteau apartamentele la vînzare şi erau lipsiţi de drepturile lor. Raluca Turcan nu pare să ştie că algoritmul politic ţine de rezultatul votului din 2008 şi că nimic altceva, decît alegerile, nu îl poate schimba. Cît despre cheltuiala statului de 1,4 milioane de euro lunar (adică sub 20 de milioane de euro anual) pentru susţinerea Parlamentului, afişată în stil Scînteia ediţia 1946 la fiecare intersecţie din Bucureşti, Raluca Turcan pare să uite că ministerul Elenei Udrea a avut la dispoziţie cîteva sute de milioane de euro anual, bani netrecuţi transparent în bugetul de stat. Sau uită de asemenea că frauda din sistemul de sănătate se ridică la 150-200 de milioane de euro pe an, etc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu